Google-Yahoo!
Image and video hosting by TinyPic Image and video hosting by TinyPicImage and video hosting by TinyPic 

"Fii împacat cu sufletul tau si atunci cerul si pamântul se vor împaca cu tine. "(Sfântul Isaac Sirul)



FONDATOR : Cristian Stefan Popescu ( cristiboss56 )

Multumesc tuturor celor care ostenesc pentru realizarea acestui blog , un colectiv de Oameni minunati !

Cine este conectat?

Membru: 0
Vizitatori: 3

Anunt

Arhive

Alegeti o tema



Categorii

rss Sindicalizare

Rusinea de dinaintea spovedaniei - Ieromonah Savatie Bastovoi

"Apropie-te de Dumnezeu si Dumnezeu se va apropia de tine", spune unul din prooroci.Ce este aceea de a te apropia de Dumnezeu ?Ce altceva decat a te descoperi lui Dumnezeu, a te face cunoscut Lui, dupa cum si El S-a facut cunoscut noua prin proorocii Vechiului Testament si in cele din urma prin Insusi Fiul Sau, Iisus Hristos.

Asadar primul pas pe care il face omul spre apropierea de Dumnezeu este descoperirea propriei identitati, si ce altceva este aceasta descoperire decat spovedania ? Spovedania nu este doar o simpla insiruire a pacatelor, a faptelor nedrepte, ci descoperirea intimitatii noastre, a aspiratiilor noastre cele de taina.Oare nu asa fac cei ce se iubesc si oare nu in aceasta consta dragostea, ca sa simtim nevoia sa ne facem cunoscuti si sa cunoastem, la randul nostru, pe cel iubit ?

Acest prim pas pe drumul cunoasterii si al dragostei este aproape intotdeauna blocat de o rusine inexplicabila in fata Celui despre care stim ca stie toate.Ce sa faci daca ti-e rusine sa marturisesti un pacat ?Aceasta rusine nu este altceva decat o insuficienta  dragostei fata de Cel Caruia ai hotarat sa te descoperi.

Totusi nu toti suntem desavarsiti in dragoste si chiar si aceasta rusine face parte din lupta noastra pe care o dam pentru Cel iubit.Viata crestina autentica incepe cu intelegerea acestui lucru simplu.Sa intelegem ca nu intotdeauna putem indeplini sfaturile Sfintilor Parinti si chiar ale Mantuitorului.Nu intotdeauna avem puterea necesara, curajul si, pur si simplu, vointa.

Dar, cu toate acestea, sa nu uitam ca chiar si atunci, fie ca suntem ispititi si chiar stapaniti de o lucrare demonica, fie din pornirile firii noastre cazute, noi, totusi, ramanem crestini.Sa intelegem ca viata crestinului nu este alcatuita doar din victorii, doar din reusite, ci, poate, mai ales din infrangeri, dar din niste infrangeri suportate cu barbatie.

Pentru noi crestinii, o infrangere suportata cu barbatie e mai mare decat o biruinta ingamfata.Foarte usor o astfel de victorie te poate arunca in afara terenului de lupta.Adica, in cazul nostru, cineva care isi marturiseste pacatele cu prea multa usurinta isi poate pune intrebarea de ce i se intampla asta ? Nu cumva tocmai pentru faptul ca nu ii par chiar atat de grave?Nu cumva tocmai pentru faptul ca si-a pierdut duhul adevaratei pocainte ?

Da, pacatul tau poate fi si avort, si incest, si homosexualitate, si necrofilie, si crima.Dar sa stii ca sunt oameni care marturisesc aceste pacate aproape cu seninatate, iar undeva, in vreo manastire uitata, exista un frate care se tanguie grozav pentru faptul ca a mancat un mar din pomul din care nu avea binecuvantare sa manance.

Asa ca, dupa parerea mea, rusinea pe care o simtim atunci cand vine vremea sa marturisim un pacat, poate ca nu depinde atat de gravitatea pacatului savarsit, cat de intensitatea trairii noastre.Pentru a nu permite incununarea unei pocainte atat de barbatesti si atat de placute lui Dumnezeu, diavolul se ridica impotriva noastra si ne ingreuiaza si mai mult framantarea si mai mult framantarea, sporindu-ne nu doar rusinea, ci, odata cu ea, si deznadejdea.

Deznadejdea insa este lasarea mainilor jos, este recunoasterea infrangerii.Noi nu trebuie sa facem asta.Pana si in filmele de duzina, sa zicem Rocky, eroul ne trezeste simpatia nu atat pentru faptul ca a invins in ring, ca multi sunt invingatori, cat pentru ca a invins in conditii vitrege, cand nimeni nu-i mai dadea nici o sansa.Toti il credeau invins, adversarul isi ridicase de acum victorios mainile si le falea inaintea publicului exaltat.Dar luptatorul, desi era de acum jos si plin de sange, atunci cand a vazut-o pe fata care il iubea si care il indemna la lupta cu atata nadejde, gaseste puteri si se scoala ca un biruitor si-si bate adversarul.

Pentru noi, crestinii, fata aceasta de la sfarsitul filmului, care ne da curaj, este Hristos.El apare intotdeauna in ultima clipa, descoperindu-ne dragostea Sa pentru noi, tainuita pana atunci.Sa nu abandonam niciodata lupta, pana cand nu-L vom vedea pe Hristos venind !Altminteri ne vom declara invinsi inainte de sfarsitul luptei...

Dar ce inseamna sa te declari invins ? Oare faptul ca nu poti marturisi un anume pacat preotului? Nu. Inca nu.Aceasta este doar o lovitura, o lovitura pe care e si firesc ca orice lupta sa o presupuna.Dar inca nu este infrangere, inca este incaierare.Infrangerea este atunci cand noi incepem sa fugim nu doar de preot, ci chiar si de Hristos, cand ajungi sa crezi ca nu doar preotul nu te mai poate intelege, ci pana si Hristos, pana si El nu te mai poate ierta.

Ziceam ca rusinea aceasta poate fi nu atat din cauza gravitatii pacatului, cat poate din cauza unei sensibilitati exagerate.Ar fi prea trist sa ratam sansa uneu incununari pe masura zbuciumului nostru.Cununa insa sta pe un loc mai inalt decat noi si sa ne imaginam ca nu avem nimic pe care sa calcam pentru a ajunge: nici scaun, nici vreo piatra sau buturuga.Tot  ce avem la indemana nu e decat pacatul nostru, pe care trebuie sa calcam, ca pe o scara, ca pe un loc inalt, si sa ajungem pana la cununa.A calca pacatul inseamna a-l descoperi in spovedanie.

Daca ti-ai pierdut increderea in preoti, caci poti cadea si in aceasta ispita, spune-o unui om in care ai incredere si de la care te poti folosi, dar nu deznadajdui.Daca nu ai nici macar un astfel de om, spune-o direct lui Dumnezeu, spune-I-o neincetat.De fapt, sunt convins ca amintirea pacatului te obsedeaza oricum, dar tu spune-o deschis, cu nadejde, nu fugind de Dumnezeu.Aceasta iti va spori rugaciunea si va atrage harul care te va face sa intelegi ca framantarea ta nu este intemeiata si ca a te spovedi unui preot, chiar si celui mai pacatos, este cel mai usor lucru.

Numai harul lui Dumnezeu face posibila spovedania, nici o stradanie si nici un argument omenesc nu pot face asta.

E important sa stim ca framantarea si rusinea de dinaintea spovedaniei fac parte din procesul pocaintei, ca ne purifica si ne sensibilizeaza.Daca nu ar fi aceasta suferinta, oamenii s-ar intoarce mai usor la pacatele pe care le-au spovedit.Aceasta rusine face parte din iconomia si pedagogia dumnezeiasca.

Sa luam cazul lui Petru si Iuda.Si Iuda s-a aprins de pocainta, a fugit si a aruncat banii dobanditi prin tradare.Iuda, spre deosebire de Petru, a recunoscut sangele lui Hristos ca fiind "nevinovat", adica a infruntat hotararea iudeilor, a infruntat tot Templul care L-a condamnat pe Hristos la moarte, zicand:"Luati-va banii inapoi, caci am vandut sange nevinovat !"

Petru nu a avut putere sa faca aceasta, nici macar in fata unei simple femei care i-a zis ca l-a vazut printre ucenici.Petru s-a lepadat cu juramant de Hristos, in timp ce Iuda L-a marturisit fara frica nevinovat si nu doar in fata unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci in fata legiuitorilor iudei, care il puteau osandi la moarte.Si, cu toate acestea, sfasierea cea mare a lui Iuda nu i-a folosit la nimic, pentru ca Iuda, desi se caia, fugea de Dumnezeu, nu avea indrazneala sa I se marturiseasca.

Iuda, care a avut curaj sa marturiseasca inaintea oamenilor, nu a avut curaj sa marturiseasca lui Dumnezeu, iar Petru, desi s-a speriat si s-a rusinat de oameni, totusi, atunci cand a fost vremea, s-a marturisit lui Dumnezeu.

Care a fost marturisirea lui Petru ?A zis el oare :"Doamne, am gresit ca Te-am tradat, iarta-ma?"Nu.Atunci, cand pe malul marii, Hristos Cel inviat l-a intrebat pe Petru:"Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti tu pe Mine?", Petru a marturisit altfel, socant pentru noi.Petru a zis:"Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc!".Asadar adevarata spovedanie nu este doar o numire cat mai amanuntita a pacatelor savarsite, ci mai ales o deschidere a sufletului, izvorata din dragoste.

Asa sa repetam si noi : "Doamne, Tu stii toate, Tu stii ca Te iubesc!".Spovedania adevarata se naste din constiinta ca Dumnezeu stie toate, iar aceasta este o adancime ce se atinge prin experienta, prin cugetare dumnezeiasca si rugaciune.

Dumnezeu stie pacatul nostru, il stia chiar inainte de a ne fi adus pe lume.Si totusi El nu a impiedecat nasterea noastra.Oare nu arata aceasta increderea lui Dumnezeu fata de noi, oare nu arata marea nadejde pe care Si-a pus-o El in noi ?De ce sa dezamagim pe Dumnezeu ?

Vladica Antonie al Surojului, intr-o predica la Nasterea Domnului, propune o discutie nu atat despre credinta omului in Dumnezeu, care este o tema arhidiscutata, cat despre credinta lui Dumnezeu in om.Vladica aminteste de o povestioara in care autorul isi inchipuie sfatul Sfintei Treimi la facerea omului.Dumnezeu-Tatal ar fi spus:"Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra !" "Da, dar omul acesta va cadea - a zis Duhul - , si Tu, Fiule, va trebui sa mori pentru el"."Sa-l facem, dar, sau sa nu-l facem?" - a intrebat Tatal."Sa-l facem!" - a zis Fiul.

Iata nadejdea pe care Si-a pus-o Dumnezeu in om !Acestui Dumnezeu ne marturisim noi, de Acesta ne rusinam, pe Acesta Il iubim.

Daca inca nu-ti poti marturisi pacatul tau preotului, nu deznadajdui, spune-l lui Dumnezeu.Si adauga la acel pacat si toate motivele pentru care nu-l poti marturisi.Sa-l spui lui Dumnezeu toate asa cum sunt, cu simplitate.Sa nu te desparti de Dumnezeu ! Dumnezeu stie toate, stie si framantarea ta...

Si daca te framanti din pricina unui pacat, inseamna ca te incomodeaza pacatul, inseamna ca-l urasti, inseamna ca lupti, inseamna ca vrei sa te intorci.Altfel, de ce te-ai framanta ?




balla georgeta · 1117 vizualizari · 0 comentarii
24 Iun 2015. 15:46:13

Link permanent catre articolul complet

http://cristiboss56.blogratuit.ro/Primul-blog-b1/Rusinea-de-dinaintea-spovedaniei-Ieromonah-Savatie-Bastovoi-b1-p2433.htm

Comentarii

Comentariile nu sunt autorizate in acest blog


Scrieti un comentariu

Comentariile nu sunt autorizate in acest blog